Scrisorile de amenințare, redactate de mână, erau trimise în mod tradițional celor acuzați că au cooperat cu forțele afgane sau americane, enumerând „crimele” comise de aceștia și avertizând că o „comisie militară” va decide pedeapsa lor. Scrisorile se încheiau în stil mafiot, insurgenții precizând că nu își „asumă responsabilitatea pentru ce se va întâmpla în viitor”.
Talibanii susțin că acum nu mai folosesc această practică, iar cei care falsifică astfel de scrisori câștigă bine de pe urma zecilor de mii de afgani care fug în Europa, sperând să primească azil. Falsificatorii afirmă că o scrisoare de amenințare convingătoare poate ajunge până la 1.000 de euro.
„Dintre scrisorile de amenințare prezentate autorităților europene de afgani, aș spune că doar 1% sunt reale și 99% sunt false”, a declarat Mukhamil, care a falsificat și vândut 20 de scrisori.
El folosește o formulă simplă, acuzându-l pe destinatar de cooperare cu forțele afgane sau americane și adăugând un logo al talibanilor copiat de pe site-ul lor.
„Până în prezent, am cunoscut un singur om care chiar a primit o scrisoare de amenințare de la talibani. Celelalte sunt false”, a spus el.
Pe fondul ratei șomajului de 24% și insurgenței care afectează cea mai mare parte a țării, Guvernul afgan se așteaptă ca până la sfârșitul anului 160.000 de cetățeni să fi plecat din țară, de patru ori mai mulți decât în 2013.
Germania, care se confruntă cu sute de mii de refugiați, a denunțat un aflux „inacceptabil” de afgani din zone relativ sigure ale țării. Oficiul federal pentru migrație a afirmat că este la curent cu scrisorile de amenințare, dar a precizat că acestea au o pondere limitată în decizia de acordare a azilului.
Chiar și talibanii, care și-au intensificat în ultimele luni insurgența ce durează de 14 ani și s-au extins în noi zone, afirmă că majoritatea scrisorilor de amenințare sunt false.
Purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabiullah Mujahid, a declarat că atunci când luptătorii suspectează că cineva cooperează cu forțele de securitate, ei contactează rudele acelei persoane pentru a-i cere să înceteze. „Nu trimitem scrisori de amenințare, nu este stilul nostru. Doar rar folosim telefonul”, a precizat acesta.
„Toate aceste scrisori de amenințare din partea talibanilor sunt false. Noi încercăm să oferim un mediu pozitiv pentru ca tinerii să rămână în țară”, a adăugat el.
Un oficial de la agenția de informații afgană a respins de asemenea veridicitatea scrisorilor, afirmând că este clar că mulți le cumpără pentru a-și consolida cazul pentru azil. Nicio persoană nu a fost arestată pentru astfel de falsuri. „Guvernul nu consideră că merită efortul să-i urmărim pe cei care le falsifică sau le cumpără. Noi ne concentrăm eforturile pe cei care primesc amenințări reale”, a precizat oficialul.
Hazrat Gul, în vârstă de 25 de ani, a ajuns în Italia în urmă cu peste trei ani, cu ajutorul unei false scrisori de amenințare din partea talibanilor. El afirmă că scrisoarea l-a ajutat să primească azil alături de soția sa și cei trei copii. Gul a precizat însă că acum se știe în Europa că majoritatea scrisorilor sunt false.